Bibliothek zum Wissen

ȨÆäÀÌÁö¸ÞÀÎ Àüö³í¹® Çѱ¹³í¹® »ç¹°ÀÇÁú¼­ ¿¬±¸½Ç ¹æÆпÍâ ²¿¶÷µ¥¿À ãæÀÚ¿¬½ÅÇÐ ¿±¼­ÇÑÀå Åä·Ð±¤Àå Ãßõ»çÀÌÆ® ¹æ¸í·Ïº¸±â ½ÅÇе¿³×¸Þ´º

2003/01/28 (04:47) from 80.139.177.153' of 80.139.177.153' Article Number : 133 Geist Access : 9922 , Lines : 83 Gespraech mit der theologischen Zeitung Rumanias Chul Chun  - Coreea de Sud: Aici, în Heidelberg, am întâlnit bursieri ortodocºi de la care am aflat multe lucruri despre Ortodoxie Mihai Sãsãujan: Chul Chun, sunt bucuros ca aici la Heidelberg, într-una din bibliotecile Facultãþii de Teologie Evanghelice, am facut cunoºtinþã. Pentru inceput,  te rog sã-mi vorbeºti ceva despre studiul teologic pe care l-ai incheiat in Coreea de Sud. Chul Chun: Am studiat teologia protestantã timp de ºase ani in Seoul, în cadrul unei facultãþi de teologie evanghelice prezbiteriene. În Coreea de Sud mi-am încheiat studiul teologic printr-o lucrare de master, avand ca temã concepþia religioasa despre cosmos ºi oameni a lui Alfred North Whitehead, cunoscut metafizician, matematician ºi fizician. A scris ºi lucrãri de teologie. Provine din Anglia. A predat un timp ºi la Universitatea Harvard din America. Dupa incheierea studiului de master, am activat ca cercetãtor ºtiinþific in facultatea noastrã. Învãþãmântul din Coreea de Sud se deosebeste de cel din Germania. Într-o universitate din Germania trebuie sã studiezi teologia în mod obligatoriu sase ani, studiul încheindu-se în cazul tuturor cu aºa numitul examen final ºi cu scrierea unei lucrãri de Master. Sistemul de învãþãmânt din Coreea provine din America. Studiul obligatoriu al teologiei dureazã la noi doar patru ani, dupa care urmeazã examenul de diplomã. Cine doreºte sã aprofundeze Teologia poate sã mai studieze doi ani un Masterstudium. Mihai Sãsãujan: În Coreea de Sud existã mai multe facultãþi de teologie? Chul Chun: Desigur. Populaþia þarii noastre numara 60 milioane de locuitori. 25% din locuitori sunt protestanþi iar 25% sunt catolici. Exista 12 facultaþi de teologie protestante. Nici una din ele nu se afla în cadrul universitaþilor de stat. Se afla sub conducerea ºi administrarea Bisericilor protestante. Mihai Sãsãujan: Creºtinismul este o religie relativ noua in Coreea de Sud? Chul Chun: Da, tradiþia creºtina in Coreea nu este veche ci dimpotriva, existã doar de 200 de ani în cazul catolicilor ºi 100 de ani în cazul protestantilor. Mihai Sãsãujan: Cum se configureazã relaþia dintre crestinism ºi budism în þara din care provii? Chul Chun: E o intrebare foarte bunã. Crestinismul, în þara noastrã are o vechime de doar 200 de ani. Avem însã o tradiþie religioasã de 5000 de ani. Existã la noi în þarã mai departe, religiile naturale ºi budismul. Se poate vorbi în acest sens de existenþa unei confruntãri uneori mai accentuate, alteori mai latente între creºtinism si budism. În cadrul creºtinismului existã ºi unele tendinþe conservatoare care se pronunþã categoric impotriva oricãrui contact cu budismul. Existã însã ºi tendinþe liberale care propun un dialog religios cu budismul. Nu se poate vorbi despre existenþa în Coreea de Sud a unui conflict intereligios cum se manifestã el în Israel sau în alte locuri. În ultimii ani s-au înregistrat ºi unele întâlniri de dialog teologic între reprezentanþii diferitelor Biserici crestine ºi cei ai religiei budiste. Personal consider cã crestinismul n-a fost la origine ºi nu trebuie sa fie nici astãzi o religie fundamentalistã. În cadrul facultãþilor noastre de teologie învãþãm multe lucruri despre celelalte religii fiind interesaþi în mod special ºi de budism. Mihai Sãsãujan: Se poate vorbi despre unele influenþe pozitive ale crestinismului în societatea coreeanã? Chul Chun: Desigur. Þara noastrã este oarecum izolatã. Este înconjuratã în trei pãrþi de ocean iar la nord de Coreea de Nord de care ne-am despãrþit acum 50 de ani si cu care nu avem legãturi stranse, avandu-se în vedere regimul de stat comunist de acolo. În foarte scurt timp creºtinismul a avut un succes foarte mare prin vitalitatea lui. S-au înregistrat efecte pozitive pentru societatea noastrã: modernizarea societãþii, a sistemului educaþional, conturarea unei acþiuni solide de rezistenþã împotriva dictaturii din þara noastrã care a durat aproximativ 16 ani (1970-1986). Prin intermediul universitãþilor creºtine am luat contact cu atmosfera culturalã europeanã ºi americanã. Privitor la rezistenþa impotriva dictaturii, în spaþiul crestin coreean au existat teologi care au dezvoltat aºa numita Minjung Theology (Minjung înseamnã popor în limba coreeanã).  O teologie în care s-a evidenþiat importanþa credinciosilor de rând în viata bisericeascã pentru legãtura lor cu Dumnezeu. Multi teologi, preoþi, crestini au suferit în acei ani de rezistenþa impotriva dictaturii. Mihai Sãsãujan:  Cum se raporteaza Biserica evanghelica prezbiterianã  la spiritul vremii, la modernizarea permanentã  a lumii în care trãim ? În Romania, dupa 40 de ani de comunism încercam ºi dorim în Biserica noastrã ortodoxã  o conºtientizare mai intensã a sentimentului religios, a conºtiinþei apartenentei la comunitatea eclesiala, conturarea unui creºtinism calitativ ºi nu numai a unuia cantitativ.  În Coreea, Biserica creºtinã din care provii are semnificaþie profundã pentru creºtini? Chul Chun: Sunt surprins ca situaþia pe care tu o prezinþi despre Romania seamãnã foarte mult cu cea din Coreeea. ªi noi încercam sã contribuim la dezvoltarea  un creºtinism calitativ.  ªi în Biserica noastrã existã mulþi creºtini care sunt crestini doar cu numele. Trebuie sã dezvoltãm o teologie prin care sã putem depãsi greutaþile ce ne stau în faþã. Aceasta este si menirea mea, cand ma voi întoarce în Coreea. Nu avem panã acum o teologie scrisã de coreeni. Avem nevoie de aceasta, de o teologie care sã rãspundã realitatilor coreene. Mihai Sãsãujan: Ce parere ai despre viaþa creºtina vesteuropeanã?  Steven  Lakkis (doctorand originar din Australia) ne spunea asearã, despre faptul cã aflat aici la Heidelberg la studii, a mers la început la slujba într-o bisericã evanghelicã. N-a simþit însã acel duh comunitar parohial nici în timpul slujbei nici dupã aceea. Dorea ceva mai mult de la preotul si credincioºii acelei parohii. În ultimul timp nu mai merge la acea bisericã. Chul Chun: Cred totuºi ca acest lucru nu este foarte important. Am sentimentul ca aici în Europa apuseanã creºtinismul protestant nu se mai manifestã ca un creºtinism comunitar de parohie, ci ca unul privat sau social-diaconic. Sistemul creºtin social-diaconic este foarte puternic aici în Germania, altfel decat la noi. Spre exemplu, noi avem foarte multi oameni în Bisericã. Ne rugãm impreunã dar dupã aceea? Nimic. Cred cã ar trebui sã avem mai mult în vedere si caracterul creºtin al vieþii noastre atunci cand nu suntem la bisericã. Despre Biserica protestanta din Germania mulþi teologi spun cã este foarte slãbita. De câteva  luni am participat la una din zilele bisericeºti foarte importante în Biserica protestantã  (Kirchentag). La Frankfurt au fost prezenþi aproximativ 500 000 de oameni. Am vãzut puterea Bisericii din Germania. Avem nevoie neaparat de acest spirit social-diaconic ºi noi în Coreea. Mihai Sãsãujan: Pe de altã parte, multi creºtini pãrãsesc Biserica, sunt împotriva autoritãþii  instituþionale, chiar dacã sunt de acord cu principiile creºtine de viaþã. Cum iþi explici acest lucru? Chul Chun: Cred cã este o continuare a tendinþei de individualizare care se înregistreaza în societate. Mihai Sãsãujan: În Coreea aþi învatat ceva despre Biserica ortodoxã? Chul Chun: Atunci cand ni s-a predat istoria bisericeascã, ni s-au relatat foarte pe scurt  unele informaþii foarte generale despre existenþa tradiþiei rãsãritene. Nu ne-am raportat la teologia ortodoxã în studiile noastre teologice. Nu cunosc ritul liturgic ortodox. De asemenea, panã sa vin în Europa n-am întilnit personal vreun creºtin ortodox. Mihai Sãsãujan: Cum vezi tu Europa? Chul Chun: Sunt surprins de conflictul ce existã între Europa de Vest si cea de Est. În multe aspecte existã graniþe clare între Apus si Rasarit. Spre exemplu, am înþeles cã Italia, Spania si Grecia nu doresc intrarea þãrilor esteuropene în Uniunea Europeana. Venitul pe cap de locuitor este foarte mare în Apus, în timp ce în Rasarit realitatea este alta, aºa am auzit. Într-un an, venitul pe cap de locuitor în Germania este de 26 000 de dolari, în timp ce în Europa de Est venitul este foarte mic. Totusi, nu situaþia materiala este cea mai importanta ci religiozitatea, spiritualitatea. Existã deja multe legãturi cu Europa rãsãriteana. Spre exemplu, foarte multe burse din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor se îndreaptã spre Rãsãrit. Astfel de relaþii trebuie continuate. Aici, în Heidelberg, am întâlnit multi bursieri ortodocsi. Astfel am aflat multe lucruri despre Ortodoxie. Mihai Sãsãujan: Vesteuropenii sunt altfel decat coreenii? Chul Chun: Da, sunt altfel. Existã multe tradiþii nationale, sunt foarte logici, rationali. Noi coreenii suntem foarte emotionali. Societatea în Coreea este încã comunitara. Mihai Sãsãujan: Poþi sa-mi spui ceva despre Facultatea de Teologie Evanghelica din Heidelberg? Chul Chun: Da, este una din cele mai bune facultaþi de teologie din Germania. Am auzit cã în Germania existã douã facultãþi de teologie renumite: Heidelberg ºi Tubingen. Aici la Heidelberg studiez teologie sistematicã. Încerc o comparaþie între teologia americanã ºi cea europeanã privitor la o nouã orientare în teologia sistematicã: Process Theology. Profesorul meu Welker a predat ºi în America ºi este un renumit specialist în acest domeniu. Pentru teza de doctorat folosesc foarte multe informaþii de pe internet. În Coreea de Sud avem un sistem foarte bine pus la punct în ce priveºte studiul prin intermediul computerului. Home-page-ul meu (http://www.theology.co.kr) poate fi accesat ºi de teologii români interesaþi de viaþa bisericeasca din Coreea. Mihai Sãsãujan: Chul iþi multumesc pentru interviu ºi iþi doresc mult succes pe viitor! Gespraech mit der theologischen Zeitung Rumanias in Heidelberg 2001. 09. 04.